țărmuri

română

Etimologie

Din țărm (sau țărmur).

Pronunție

• AFI: /ʦər.mu'ri/

Verb

Conjugarea verbului (se) țărmuri
Infinitiv	a (se) țărmuri
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) țărmuresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) țărmurească
Participiu	țărmurit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a mărgini, a limita, a pune hotar; p. ext. a îngrădi, a stăvili.
2. (v.refl.) (înv.; despre țări, regiuni) a se învecina, a se mărgini cu...
3. (v.refl.) (înv.) a trage la țărm, a aborda; a țărmui.

Sinonime

• 1-3: aborda, acosta, învecina, mărgini

Cuvinte derivate

• țărm
• țărmuitor
• țărmur

Traduceri

a delimita printr-un hotar; a demarca

engleză: demarcate (English) franceză: limiter (français) germană: eingrenzen (Deutsch) italiană: demarcare (italiano) poloneză: oddzielać (polski)

portugheză: demarcar (português) spaniolă: demarcar (español) suedeză: avgränsa (svenska) turcă: ayırmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online