țărmuri

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din țărm (sau țărmur).

Pronunție

  • AFI: /ʦər.mu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) țărmuri
Infinitiv a (se) țărmuri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) țărmuresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) țărmurească
Participiu țărmurit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a mărgini, a limita, a pune hotar; p. ext. a îngrădi, a stăvili.
  2. (v.refl.) (înv.; despre țări, regiuni) a se învecina, a se mărgini cu...
  3. (v.refl.) (înv.) a trage la țărm, a aborda; a țărmui.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe