calf

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza veche cealf < proto-germanică *kalbaz.

Înrudit cu neerlandeză kalf, germană Kalb, daneză kalv și suedeză kalv.

Pronunție

  • AFI: /kɑːf/ (Anglia)
  • AFI: /kæf/ (SUA)


Substantiv

calf, pl. calves sau calfs

  1. (zool.) vițel, vițea
  2. (zool., gener.) pui de elefant; pui de focă; pui de balenă
  3. (spec.) bucată despicată de ghețar
  4. (spec.) insulă mică lângă o insulă mai mare
  5. (ferov.) locomotivă care nu necesită cabluri
  6. (înv., fam.) idiot, imbecil, neghiob

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

Vezi și

Etimologie

Din nordică veche kalfi < poate din aceeași rădăcină germanică ca cea de sus.

Substantiv

calf, pl. calves sau calfs

  1. (anat.) pulpă, gambă

Vezi și

Anagrame

Referințe