cerdac
română
Variante
Etimologie
Din turcă çardak.
Pronunție
- AFI: /ʧer'dak/
Substantiv
| Declinarea substantivului cerdac | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cerdac | cerdace |
| Articulat | cerdacul | cerdacele |
| Genitiv-Dativ | cerdacului | cerdacelor |
| Vocativ | cerdacule | cerdacelor |
- mic pridvor, uneori închis cu geamlâc, situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri; galerie deschisă, mărginită de stâlpi (la vechile case boierești sau la mănăstiri); verandă, pridvor.
- (impr.) balcon.
- (înv.) clădire izolată, cu o singură încăpere, așezată pe o ridicătură de pământ sau pe stâlpi înalți, care permite o vedere generală asupra împrejurimilor.
- acoperiș făcut deasupra unei fântâni sau a unei cruci.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online