colilie
Aspect
Etimologie
Din coliliu.
Pronunție
- AFI: /ko.li'li.e/
Substantiv
Declinarea substantivului colilie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | colilie | colilii |
Articulat | colilia | coliliile |
Genitiv-Dativ | coliliei | coliliilor |
Vocativ | colilio | coliliilor |
- (bot.) (Stipa) numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpini subțiri, înalte, cu frunze înguste, cu inflorescența un panicul cu prelungiri flexibile, prevăzute în vârful semințelor cu peri lungi, albi și pufoși; năgară.
Sinonime
- (bot.) (reg.) ceardaș, năgară, pănușiță, peniță, părul-zânelor
Cuvinte apropiate
Expresii
- Alb-colilie = (despre părul capului, p.ext., despre oameni) (cu părul) complet alb
- (pop.) A-i fi (cuiva) calea în colilie = a avea un drum frumos, plăcut
Traduceri
plantă
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online