cringe
Aspect
(English)
Variante
- (dialectal) crinch
Etimologie
Din engleza medie *crinchen, crenchen, crengen, care provine din engleza veche *crencan, *crencgan („a face să cade”) < proto-germanică *krangijaną („a face să se întoarce”), forma cauzativă a lui *kringaną, *krinkaną („a cădea”).
Înrudit cu scoțiana joasă crenge, creinge, creenge, crienge. Confer și crinkle.
Pronunție
- AFI: /krɪndʒ/
Substantiv
cringe, pl. cringes
Verb
| Conjugarea verbului to cringe | |
| Infinitiv | to cringe |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
cringes |
| Trecut simplu | cringed |
| Participiu trecut | cringed |
| Participiu prezent | cringing |
- (înv.) a se pleca, a se închina, a se ploconi
- a se da înapoi, a se ascunde, a se piti, a se trage înapoi (de frică)
- He cringed as the bird collided with the window.
- (ieșit din uz) a se retrage, a se strâmta