degajare

română

Etimologie

Din verbul a se degaja.

Pronunție

• AFI: /de.ga'ʒa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului degajare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	degajare	degajări
Articulat	degajarea	degajările
Genitiv-Dativ	degajării	degajărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a (se) degaja și rezultatul ei; răspândire, exalare; eliberare de o sarcină, de un obstacol.
2. libertate în mișcări, în comportare.
3. operație de îndepărtare a unei porțiuni de material de pe o piesă, de pe un teren etc. în vederea unei operații ulterioare.

   Degajare de căldură.

4. (concr.) canelură circulară realizată prin așchiere la exteriorul sau în interiorul unei piese cilindrice.

Sinonime

• 1: deblocare, descotorosire; emanație
• 2: nonșalanță, naturalețe
• 3: dezvoltare, emanare, emanație, producere, radiere

Cuvinte derivate

• degaja
• degajament
• degajat

Cuvinte compuse

• unghi de degajare

Traduceri

acțiunea de a degaja

engleză: release (English) germană: Freisetzung (Deutsch) f.

greacă: ελευθέρωση (Ελληνικά) (elefthérosi) f., απελευθέρωση (Ελληνικά) (apelefthérosi) f. poloneză: wyzwolenie (polski) n., uwolnienie (polski) n.

nonșalanță

engleză: unreserve (English)

emanare, emanație

Vedeți traduceri pentru emisie.

Referințe

• DEX online