donkey

De la Wikționar, dicționarul liber

Sari la navigare Sari la căutare

engleză

Etimologie

Origine incertă. Inițial un termen colocvial.

Poate din numele Duncan sau din dun („maro, maroniu”) cu sufix rimat (după monkey).

Pronunție

AFI: /'dɒŋki/
AFI: /'dɔŋki/
AFI: /'dʌŋki/

Substantiv

donkey, pl. donkeys

(zool.) măgar, asin
(fig.) om încăpățânat, catâr
(fig.) măgar, nătărău, prost
(nav.) mașină auxiliară, motor auxiliar
(la poker) jucător prost de poker

Sinonime

1: (zool.) burro, mule
3: (fam.) blockhead, dope, dunce, fool, idiot, imbecile, jerk, nitwit, numbskull, simpleton, twit
4: (nav.) donkey engine

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe

Dictionary.com

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=donkey&oldid=872131”