fanda

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză fendre.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
fanda
Infinitiv a fanda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fandez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fandeze
Participiu fandat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (sport) a face un pas mare înainte, lateral, oblic sau înapoi, îndoind unul dintre picioare de la genunchi și ținând celălalt picior perfect întins, cu toată talpa pe pământ, astfel încât centrul de greutate al corpului să se afle pe direcția deplasării efectuate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe