freta

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză fretter.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
freta
Infinitiv a freta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fretez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să freteze
Participiu fretat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil.
  2. (v.tranz.) a asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exteriorstrângă tubul interior.
  3. (v.tranz.) a asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe