bandaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză bandage.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
bandaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bandaj bandaje
Articulat bandajul bandajele
Dativ-Genitiv bandajului bandajelor
Vocativ bandajule bandajelor
  1. fâșie de pânză sau tifon utilizată la fixarea și protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei părți bolnave a corpului.
  2. cerc de oțel elastic îmbrăcat în pânză și cu o perniță la capat, care apasă pe locul unei hernii inghinale.
  3. fâșie de pânză cu care boxerii își înfășoară pumnii și peste care își pun mănușile.
  4. îmbrăcăminte inelară de oțel sau de cauciuc care se montează pe obada unei roți de vehicul pentru a o feri de degradare.
  5. îmbrăcaminte în forma unei benzi înfășurate pe o țeavă, pe o vargă de metal etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe