hermină
Aspect
![]() |
Variante
- (înv.) ermină
Etimologie
Din franceză hermine, care provine din neerlandeza veche *harmino, din *harmo (confer neerlandeză dialectală herm) hermine.
Provine din proto-germanică *harmǭ. O derivare din latină medie mūs Armenius este nefondată.
Pronunție
- AFI: /her'mi.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului hermină | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | hermină | hermine |
Articulat | hermina | herminele |
Genitiv-Dativ | herminei | herminelor |
Vocativ | hermină | herminelor |
- (zool.) (Mustela erminea) animal carnivor asemănător cu nevăstuica, având blana cafenie vara, albă, fină și lucioasă iarna; hermelină, cacom, helge.
- (p.restr.) blana prelucrată sau haina făcută din blana acestui animal.
- Blană de hermină.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
mamifer
Referințe
- DEX '98 via DEX online