iminei

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă yemeni.

Pronunție

  • AFI: /i.mi'nej/


Substantiv


Declinarea substantivului
imineu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ imineu iminei
Articulat imineul imineii
Genitiv-Dativ imineului imineilor
Vocativ imineule imineilor
  1. pantofi cu vârful ascuțit, purtați în trecut de țărani; pantofi de modă turcească, cu căputa înconjurând călcâiul, făcuți din marochin și purtați odinioară de boieri.


Traduceri

Referințe