individualism

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză individualisme.

Pronunție

  • AFI: /in.di.vi.du.a'lism/


Substantiv


Declinarea substantivului
individualism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ individualism invariabil
Articulat individualismul invariabil
Genitiv-Dativ individualismului invariabil
Vocativ individualismule invariabil
  1. denumire generică pentru concepțiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat, independent de societate.
  2. atitudine a celui care subordonează interesele obștești celor personale, care este preocupat exclusiv de propria persoană.


Traduceri

Referințe