meteor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
meteor

română

Etimologie

Din italiană meteora, neogreacă μετεορον (metéoron), franceză météore, germană Meteor.

Pronunție

  • AFI: /me.te'or/


Substantiv


Declinarea substantivului
meteor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meteor meteori
Articulat meteorul meteorii
Genitiv-Dativ meteorului meteorilor
Vocativ meteorule meteorilor
  1. fenomen atmosferic de natură apoasă, electrică sau optică.
  2. fenomen care constă în apariția, pe bolta cerească, a unui punct luminos (reprezentând corpuscule cosmice pătrunse în atmosfera terestră) care se mișcă cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare.


Traduceri

Referințe