năzări

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) nazirati.

Pronunție

  • AFI: /nə.zə'ri/


Verb


Conjugarea verbului
năzări
Infinitiv a năzări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
năzăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să năzărească
Participiu năzărit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci.
  2. (v.refl.) a-i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu.
  3. (v.intranz. și refl.) a se arăta vederii (pentru scurt timp); a se întrezări.
  4. (v.tranz.) (pop.) a vedea (nedeslușit, de departe); a zări, a observa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe