năzări

română

Etimologie

Din slavă (veche) nazirati.

Pronunție

• AFI: /nə.zə'ri/

Verb

Conjugarea verbului năzări
Infinitiv	a năzări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	năzăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să năzărească
Participiu	năzărit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci.
2. (v.refl.) a-i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu.
3. (v.intranz. și refl.) a se arăta vederii (pentru scurt timp); a se întrezări.
4. (v.tranz.) (pop.) a vedea (nedeslușit, de departe); a zări, a observa.

Cuvinte derivate

• năzăreală
• năzărire
• năzăritură

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online