toană

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Confer a tuna.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
toană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ toană toane
Articulat toana toanele
Dativ-Genitiv toanei toanelor
Vocativ toană toanelor
  1. capriciu.
  2. criză, atac.
  3. stare de spirit, dispoziție.
  4. (fig.) mișcare repede, violentă.
  5. (precedat de „o”) interval de timp, răstimp (scurt).
  6. cantitate mică din ceva.

Locuțiuni

Expresii

  • A-i veni (cuiva) o toană (sau toanele) = a-l apuca (pe cineva) năbădăile, furiile; a-i veni (pe neașteptate) cheful să facă ceva (neobișnuit)
  • Toană de plâns = ropot, val, izbucnire de plâns


Traduceri

Etimologie

Din ucraineană, rusă тонeа (tonea).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
toană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ toană toane
Articulat toana toanele
Dativ-Genitiv toanei toanelor
Vocativ toană toanelor
  1. ocol făcut prin desfășurarea largă și completă a unui năvod, care prinde peștele înconjurându-l; loc (bogat în pește) unde se aruncă în acest fel năvodul.
  2. spărtură, gaură făcută în gheața unei ape, pentru a pescui sau pentru a scoate apă; copcă.
  3. timpul când peștele umblă după mâncare.


Traduceri

Anagrame

Referințe