novator

română

Etimologie

Din franceză novateur < latină novator.

Pronunție

• AFI: /no.va'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului novator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	novator	novatori
Articulat	novatorul	novatorii
Genitiv-Dativ	novatorului	novatorilor
Vocativ	novatorule	novatorilor

1. (livr.) persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă).
2. (peior.) persoană care vrea să inoveze cu orice preț.

Cuvinte derivate

• novatoare

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului novator
	Singular	Plural
Masculin	novator	novatori
Feminin	novatoare	novatoare
Neutru	novator	novatoare

1. care aduce, cuprinde idei noi; înnoitor.

   Acțiune novatoare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• avorton

Referințe

• DEX '98 via DEX online