novator

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză novateur < latină novator.

Pronunție

  • AFI: /no.va'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
novator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ novator novatori
Articulat novatorul novatorii
Genitiv-Dativ novatorului novatorilor
Vocativ novatorule novatorilor
  1. (livr.) persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă).
  2. (peior.) persoană care vreainoveze cu orice preț.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
novator
Singular Plural
Masculin novator novatori
Feminin novatoare novatoare
Neutru novator novatoare
  1. care aduce, cuprinde idei noi; înnoitor.
    Acțiune novatoare.


Traduceri

Anagrame

Referințe