pătlagină
 |
 |
Etimologie
Din latină plantago, -ginis; alternativ din forma platagĭnem.
Înrudit cu italiană piantaggine, franceză plantain și spaniolă llantén.
Pronunție
- AFI: /pə.tla'ʤi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pătlagină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pătlagină | pătlagini |
| Articulat | pătlagina | pătlaginile |
| Genitiv-Dativ | pătlaginii | pătlaginilor |
| Vocativ | pătlagină, pătlagino | pătlaginilor |
- (bot.) (Plantago) gen de plante erbacee cu frunzele de obicei ovale, dispuse în rozetă la baza tulpinii, cu flori grupate în spice, de culoare roz sau albăstrui, folosite în medicină datorită unor calități expectorante și a unor proprietăți care accelerează cicatrizarea rănilor.
- (p.restr.) plantă care aparține acestui gen.
Sinonime
- Plantago major: (bot.) (reg.) minciună, iarba-bubei, iarbă-de-cale, iarbă-grasă-de-grădină, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, plăcințica-vacii
- Plantago lanceolata: (bot.) (reg.) căruțele (pl.), limbariță, coada-șoricelului, iarba-tăieturii, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, limba-șarpelui
- Plantago media: (bot.) (reg.) iarbă-de-cale, limba-mânzului, limba-oii
- Plantago gentianoides: (bot.) (reg.) limba-oii
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Paronime
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|