polish
 Vezi și : Polish |
(English)
Etimologie
Din engleza medie polishen, care provine din franceza medie poliss, polir < latină polīre.
Pronunție
Substantiv
polish, (nenumărabil și numărabil; pl. polishes)
- lac
- A good silver polish will remove tarnish easily.
- luciu, lustru, lustruire
- The floor was waxed to a high polish.
- (fig.) rafinament, eleganță
- The lecturer showed a lot of polish at his last talk.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Verb
| Conjugarea verbului to polish | |
| Infinitiv | to polish |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
polishes |
| Trecut simplu | polished |
| Participiu trecut | polished |
| Participiu prezent | polishing |
- a lustrui, a lăcui; a poliza, a șlefui
- He polished up the chrome until it gleamed.
- (fig.) a se rafina, a se cizela
- The band has polished its performance since the last concert.
- a aplica cremă de ghete