pripor

română

Etimologie

Din bulgară припор (pripor). Confer ucraineană прyпир (prypir), прyпору (pryporu).

Pronunție

• AFI: /pri'por/

Substantiv

Declinarea substantivului pripor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pripor	pripoare
Articulat	priporul	pripoarele
Genitiv-Dativ	priporului	pripoarelor
Vocativ	priporule	pripoarelor

1. coastă de deal sau de munte, pantă abruptă; povârniș.
2. (reg.) adăpost de iarnă pentru oi, făcut din împletitură de nuiele sau din stuf și acoperit cu paie, trestie, cetină de brad etc.

Cuvinte derivate

• priporos

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online