repugnanță

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză répugnance < latină repugnantia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
repugnanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ repugnanță invariabil
Articulat repugnanța invariabil
Dativ-Genitiv repugnanței invariabil
Vocativ ' '
  1. sentiment sau senzație de neplăcere față de cineva sau ceva.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe