ruginare

Ruginare

română

Etimologie

Din rugină.

Pronunție

• AFI: /ru.ʤi'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ruginare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ruginare	ruginări
Articulat	ruginarea	ruginările
Genitiv-Dativ	ruginării	ruginărilor
Vocativ	ruginare	ruginărilor

1. (bot.) (Andromeda polifolia) mic arbust otrăvitor, cu frunze înguste, lucioase, persistente și cu flori albe sau roșietice dispuse în mănunchiuri la vârful ramurilor.

Cuvinte apropiate

• rugină
• rugini
• ruginire
• ruginit
• ruginitură
• ruginiță
• ruginiu
• ruginos

Traduceri

arbust

bielorusă: імшарніца (беларуская) (imšarnica) f. catalană: romaní de torbera (català) m., andròmeda polifòlia (català) f. cehă: kyhanka sivolistá (čeština) f. daneză: rosmarinlyng (dansk) c., almindelig rosmarinlyng (dansk) c. engleză: bog rosemary (English) finlandeză: suokukka (suomi) franceză: andromède (français) f. friziană: feanheide (Frysk) germană: Rosmarinheide (Deutsch) f. letonă: daudzlapu andromeda (latviešu)

lituaniană: siauralapė balžuva (lietuvių) maghiară: közönséges tőzegrozmaring (magyar) neerlandeză: lavendelhei (Nederlands) norvegiană: kvitlyng (norsk) m. poloneză: modrzewnica (polski) f. rusă: подбел (русский) (podbel) spaniolă: romero de pantano (español) m. suedeză: rosling (svenska) c. ucraineană: андромеда багатолиста (українська) (andromeda bagatolista) f.

Referințe

• DEX '98 via DEX online