spiță

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din bulgară спицa (spica), sârbocroată spica.

Pronunție

  • AFI: /'spi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
spiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spiță spițe
Articulat spița spițele
Dativ-Genitiv spiței spițelor
Vocativ spiță spițelor
  1. fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei.
  2. stinghie, spetează.
  3. fiecare dintre treptele unei scări; fuscel.
  4. (fig.) grad de rudenie; neam; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană; (p.ext.) origine.
  5. unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe