tragen

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Tragen

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din engleza medie de sus tragen, care provine din germana veche de sus tragan < proto-germanică *draganą („a trage”).

Înrudit cu neerlandeză dragen, engleză draw, drag, daneză drage și suedeză dra.

Pronunție

  • AFI: /'tʀaːɡn̩/


Verb


Conjugarea verbului
tragen
Infinitiv tragen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
trägst
trägt
Indicativ imperfect trug
Participiu perfect getragen
Verb auxiliar haben
  1. a lua, a căra, a trage
    Er trug schwer an dieser Last.
  2. a ține
  3. (despre îmbrăcăminte) a purta
    Sie trägt ein schwarzes Kleid.
  4. (agric.) a produce (o recoltă), a da o recoltă
  5. a suporta, a menține, a sprijini
  6. (agric.) a recolta, a culege

sich tragen

  1. (fin.) a se plăti

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe