tragen
 Vezi și : Tragen
|
(Deutsch)
Etimologie
Din engleza medie de sus tragen, care provine din germana veche de sus tragan < proto-germanică *draganą („a trage”).
Înrudit cu neerlandeză dragen, engleză draw, drag, daneză drage și suedeză dra.
Pronunție
Verb
| Conjugarea verbului tragen | |
| Infinitiv | tragen |
| Indicativ prezent pers. 2 sg., 3 sg. |
trägst trägt |
| Indicativ imperfect | trug |
| Participiu perfect | getragen |
| Verb auxiliar | haben |
- a lua, a căra, a trage
- Er trug schwer an dieser Last.
- a ține
- (despre îmbrăcăminte) a purta
- Sie trägt ein schwarzes Kleid.
- (agric.) a produce (o recoltă), a da o recoltă
- a suporta, a menține, a sprijini
- (agric.) a recolta, a culege
sich tragen
- (fin.) a se plăti
Sinonime
Cuvinte derivate
- abtragen
- antragen
- austragen
- beitragen
- betragen
- eintragen
- ertragen
- mittragen
- nachtragen
- tragbar
- Trage
- träge
- Träger
- übertragen
- vertragen
- vortragen
- wegtragen