troscot
Aspect

Etimologie
Din slavă (veche) troskotŭ. Aparține aceleiași rădăcini expresive ca trosc.
Pronunție
- AFI: /'tros.kot/
Substantiv
| Declinarea substantivului troscot | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | troscot | troscote |
| Articulat | troscotul | troscotele |
| Genitiv-Dativ | troscotului | troscotelor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Polygonum aviculare) plantă erbacee cu tulpina ramificată, întinsă pe pământ, cu numeroase frunze mici, alterne, netede la margini, cu flori hermafrodite verzi, pe margine roșii sau albe, folosită în scopuri medicinale.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
