jenă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză gêne < de origine franco-gală.

Pronunție

  • AFI: /'ʒe.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
jenă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jenă jene
Articulat jena jenele
Dativ-Genitiv jenei jenelor
Vocativ ' '
  1. sentiment de sfială de care este cuprins cineva când se află într-o situație penibilă.
    Un sentiment de jenă.
  2. situație grea, neplăcută.
  3. senzație supărătoare, durere organică ușoară.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • (iron.) A avea o jenă = a invoca un pretext imaginar pentru a se eschiva de la îndeplinirea unei sarcini


Traduceri

Referințe