încleșta

română

Conjugarea verbului încleșta
Infinitiv	a încleșta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	încleștez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să încleșteze
Participiu	încleștat
Conjugare	I

(v.tranz. și refl.) a (se) strânge puternic, ca un clește; a (se) înțepeni.
(v.tranz.) a prinde strâns (ca într-un clește) un obiect, un instrument.
(v.refl.) a se agăța cu desperare (de ceva), a se prinde puternic (cu mâinile, cu brațele) de ceva; a rămâne prins de ceva (sau de cineva).
(v.refl. recipr.) a se lupta cu îndârjire, corp la corp; a se încăiera.
(v.refl.) (fig.) (despre bătălii, războaie) a deveni crâncen, a se înteți.

(refl.) a i se încleșta (cuiva) fălcile (sau gura) = a i se înțepeni maxilarele; p.ext. a nu mai putea vorbi, a amuți