auditor

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză auditeur < latină auditor, auditoris.

Pronunție

  • AFI: /a.u.di'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
auditor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ auditor auditori
Articulat auditorul auditorii
Dativ-Genitiv auditorului auditorilor
Vocativ auditorule auditorilor
  1. persoană care ascultă un curs, o conferință, un concert; ascultător, auzitor.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
auditor
Singular Plural
Masculin auditor auditori
Feminin auditoare auditoare
Neutru auditor auditoare
  1. care ascultă un curs, o conferință, un concert; ascultător, auzitor.


Traduceri

Anagrame

Referințe





engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din anglo-normandă auditour < latină audītor ‎(„auditor, ascultător, auzitor”).

Pronunție

  • AFI: /ˈɔdɪtɚ/


Substantiv

auditor, pl. auditors

  1. (fin.) revizor, revizor contabil
    The auditor reports to the shareholders.
  2. (ec.) controlor
  3. (educ.) revizor școlar
  4. (rar) auditor, ascultător, auzitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe





galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină audītor ‎(„auditor, ascultător, auzitor”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

auditor m., auditores pl.

  1. (fin.) revizor, revizor contabil

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din verbul audiō‎ („a auzi, a asculta”).

Pronunție

  • AFI: /au̯ˈdiː.tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
audītor
m. Singular Plural
Nominativ audītor audītōrēs
Genitiv audītōris audītōrum
Dativ audītōrī audītōribus
Acuzativ audītōrem audītōrēs
Ablativ audītōre audītōribus
Vocativ audītor audītōrēs
  1. auditor, ascultător, auzitor
  2. (fin., ec.) revizor, revizor contabil, controlor
  3. (educ.) elev, școlar, discipol
  4. (p.meton.) cititor

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din audiō.

Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la viitor pasiv imperativ pentru audiō.
  2. forma de persoana a III-a singular la viitor pasiv imperativ pentru audiō.

Referințe





occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină audītor ‎(„auditor, ascultător, auzitor”).

Pronunție

  • AFI: /awdiˈtu/


Substantiv

auditor m., auditors pl.

  1. (fin.) revizor, revizor contabil

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină audītor ‎(„auditor, ascultător, auzitor”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /aw.diˈtoɾ/


Substantiv

auditor m., auditores pl.

  1. (fin.) revizor, revizor contabil
  2. (ec.) controlor
  3. (înv.) auditor, ascultător, auzitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină audītor ‎(„auditor, ascultător, auzitor”).

Pronunție

  • AFI: /aw.ðiˈtoɾ/


Substantiv

auditor m., auditores pl.

  1. (fin.) revizor, revizor contabil
  2. (ec.) controlor
  3. (înv.) auditor, ascultător, auzitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe