blestem

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Blesteme împotriva fariseilor

română

Etimologie

Din verbul a blestema.

Pronunție

  • AFI: /blesˈtem/


Substantiv


Declinarea substantivului
blestem
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blestem blesteme
Articulat blestemul blestemele
Genitiv-Dativ blestemului blestemelor
Vocativ - -
  1. invocare a urgiei divinității împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine.
    M-ai ridicat peste dezastru, Peste blestem și ură - Alexandru Macedonski, Excelsior (1895)
  2. cuvinte prin care se invocă abaterea unei nenorociri asupra cuiva.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din blestema.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru blestema.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru blestema.

Referințe