Sari la conținut

buc

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : BUC, buć, buč, bức, Buć

Etimologie

Origine necunoscută. Cihac crede că expresia într-un buc („într-o clipă”) se bazează pe un cuvânt diferit, pe care îl pune în legătură cu poloneză buch, rusă buch („zgomot”), confer buh; însă pare a se potrivi mai bine cu sensul de „scamă”, înțeles ca „pic, strop, cantitate neînsemnată”. Se folosește în Moldova și Transilvania. Confer și albaneză byk.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
buc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buc invariabil
Articulat bucul invariabil
Genitiv-Dativ bucului invariabil
Vocativ bucule invariabil
  1. (numai în locuțiunea)

Locuțiuni


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
buc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buc buci
Articulat bucul bucii
Genitiv-Dativ bucului bucilor
Vocativ bucule bucilor
  1. (reg.) pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc.
  2. (la pl.) scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii.


Traduceri

Anagrame

Referințe





(català)

Etimologie

Din limba francă *būk < proto-germanică *būkaz („burtă, stomac”).

Pronunție


Substantiv

buc m., bucs pl.

  1. (p.gener.) cavitate
  2. (anat.) burtă, pântece, abdomen
  3. (aeron.) fuzelaj
  4. (auto.) caroserie
  5. (mar.) cocă
  6. (apic.) stup
  7. (arhit.) schelet (unei clădiri, unei scări)
  8. (despre mobile, în special sertare) tâmplărie
  9. (geogr.) albie, matcă
  10. (ist., mil.) cuirasă
  11. (tehn.) acoperire metalică a unui reactor nuclear

Sinonime

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe