ciocoi
Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil din cioc + sufixul -oi.
Pronunție
- AFI: /ʧoˈkoj/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciocoi | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciocoi | ciocoi |
| Articulat | ciocoiul | ciocoii |
| Genitiv-Dativ | ciocoiului | ciocoilor |
| Vocativ | ciocoiule | ciocoilor |
- termen de dispreț pentru un parvenit (mai ales la sate) din rândurile arendașilor, vătafilor etc.; ciocofleandură; (p.ext.) boier.
- (înv.) fecior în casă, servitor angajat la un boier.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din substantivul ciocoi.
Pronunție
- AFI: /ʧo.koˈji/
Verb
| Conjugarea verbului (se) ciocoi | |
| Infinitiv | a (se) ciocoi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) ciocoiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) ciocoiască |
| Participiu | ciocoit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) a deveni ciocoi, a-și însuși apucături de ciocoi; (p.ext.) a se boieri.
- (v.refl.) (fig.) (rar) a fi slugarnic, a se linguși.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online