cuibar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din cuib + sufixul -ar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cuibar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cuibar cuibare
Articulat cuibarul cuibarele
Genitiv-Dativ cuibarului cuibarelor
Vocativ cuibarule cuibarelor
  1. loc pregătit în paie, în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle.
  2. instalație specială în crescătoriile de păsări de unde se strâng ouăle.
  3. ou care se lasă în cuibar pentru ca păsările ouătoare să-și găsească locul.
  4. cuib.
  5. (fig.) culcuș.
  6. (fig.) sălaș, locuință; cuib.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe