ghint

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din poloneză gwint, ucraineană гвинт (gvint).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ghint
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ghint ghinturi
Articulat ghintul ghinturile
Genitiv-Dativ ghintului ghinturilor
Vocativ ghintule ghinturilor
  1. șanț în formă de spirală, făcut pe suprafața interioară a țevii unor arme de foc, pentru a imprima proiectilului o mișcare de rotație necesară menținerii stabilității acestuia pe o traiectorie dată.
  2. cui sau piron cu capătul lat și proeminent.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe