mangle

Vezi și : Mangle

catalană

(català)

Etimologie

Din spaniolă mangle < de origine caraibă.

Pronunție

• (occidental) AFI: /ˈmaŋ.ɡle/
• (oriental) AFI: /ˈmaŋ.ɡlə/

Substantiv

mangle m., mangles pl.

1. (bot.) manglier

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Wiktionary

---

daneză

(dansk)

Etimologie

Din germană mangeln.

Pronunție

• AFI: /manɡlə/

Verb

mangle

1. a-i lipsi, a nu avea, a nu exista
2. a vrea, a cere, a dori
3. a necesita, a avea nevoie de
4. (text., înv.) a mangălui

Sinonime

• 1-3: behøve, restere, skorte, savne

Cuvinte apropiate

• mangel
• manglebræt

---

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie mangelen, care provine din anglo-normandă mangler, mahangler < franceza veche mangonner sau mahaigner. De origine germanică.

Pronunție

• AFI: /'mæŋgəl/

Verb

Conjugarea verbului to mangle
Infinitiv	to mangle
Prezent simplu pers. 3 sg.	mangles
Trecut simplu	mangled
Participiu trecut	mangled
Participiu prezent	mangling

1. a mutila, a desfigura; a sfârtica, a ciopârți, a murseca
2. (text., înv.) a mangălui

Sinonime

• 1: disfigure, distort, mutilate

Substantiv

mangle, pl. mangles

1. (text.) mangăl

Referințe

• Wiktionary

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Cuvânt caraib.

Pronunție

• AFI: /ˈman.gle/

Substantiv

mangle m., mangles pl.

1. (bot.) manglier

Cuvinte compuse

• mangle blanco

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary