moare
Etimologie
Probabil latină moria.
Pronunție
- AFI: /ˈmo̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului moare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | moare | invariabil |
| Articulat | moarea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | morii | invariabil |
| Vocativ | moare | invariabil |
- (reg.) apă cu sare sau cu oțet (folosită la conservarea legumelor); lichid acru în care se țin ori s-au ținut murături; (spec.) zeamă de varză.
- fel de mâncare preparat cu saramură.
- (fig.) fel de a fi al cuiva; fire, temperament, caracter.
Cuvinte derivate
Expresii
- A ști (sau a cunoaște) moarea cuiva = a cunoaște firea, obiceiurile cuiva
- A mânca (sau a gusta) moarea (sau din moarea) cuiva = a avea de suportat supărarea, toanele cuiva
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din muri.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru muri.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online