nemuri

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din nemuritor (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /ne.mu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
nemuri
Infinitiv a nemuri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
nemuresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să nemurească
Participiu nemurit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (rar) a facetrăiască veșnic în amintirea oamenilor, a facereziste timpului, să devină nemuritor (slăvind, preamărind, cântând); a imortaliza.


Traduceri

Anagrame

Referințe