Sari la conținut

nerve

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din latină medie nervus.

Pronunție

  • AFI: /nɜː(r)v/


Substantiv

nerve, pl. nerves

  1. (anat., zool.) nerv
    The nerves can be seen through the skin.
  2. (bot.) nervură
    Some plants have ornamental value because of their contrasting nerves.
  3. (fig.) curaj
    He hasn't the nerve to tell her he likes her, what a wimp!
  4. răbdare, calm, paciență
  5. putere, rezistență, vitalitate
  6. (fig.) temeritate, insolență, nerușinare; (p. ext.) impertinență, obrăznicie
    He had the nerve to enter my house uninvited.
  7. (la pl.) nervi, încordare, surescitare, nervozitate
  8. (în afara normelor, fam.) neuron

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to nerve
Infinitiv to nerve
Prezent simplu
pers. 3 sg.
nerves
Trecut simplu nerved
Participiu trecut nerved
Participiu prezent nerving
  1. (uneori urmărit de up) a încuraja, a îmbărbăta
    May their example nerve us to face the enemy.
  2. a împuternici
    The liquor nerved up several of the men after their icy march.

Sinonime

Referințe