pique

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Pique, piqué

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză pique.

Pronunție


Substantiv

pique, pl. piques

  1. pică, pizmă, ranchiună
  2. iritare, enervare
    She left the party in a fit of pique.

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to pique
Infinitiv to pique
Prezent simplu
pers. 3 sg.
piques
Trecut simplu piqued
Participiu trecut piqued
Participiu prezent piquing
  1. a supăra, a irita (pe cineva), a enerva, a ofensa
  2. a se lăuda cu ceva, a se mândri cu ceva
  3. a avea pică pe cineva, a purta cuiva dușmănie

Sinonime

Etimologie

Din spaniolă pique.

Substantiv

pique, pl. piques

  1. purice de nisip

Sinonime

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din neerlandeza medie pike.

Pronunție


Substantiv

pique f., piques pl.

  1. lance
    Armé d'une pique.

Expresii


Substantiv

pique m., piques pl.

  1. (jocuri de cărți) pică
    Jouer du pique.

Expresii

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din verbul picar.

Pronunție

  • AFI: /'pi.ke/ (Brazilia)


Substantiv

pique m., piques pl.

  1. lance
  2. (jocul) de-a v-ați ascunsele

Sinonime

Cuvinte apropiate

Locuțiuni





spaniolă

(español)

Etimologie

Din franceză pique.

Pronunție


Substantiv

pique m., piques pl.

  1. pică, pizmă, ranchiună

Sinonime

Cuvinte apropiate

Locuțiuni