Sari la conținut

pica

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Pica, PICA, picá, pića, piča, píča, piça, pică, picā

Etimologie

Din pic < formație onomatopeică.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) pica
Infinitiv a (se) pica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) pice
Participiu picat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (înv. și pop.) a cădea de la o oarecare înălțime.
  2. a se desprinde, a se desface dintr-un tot, dintr-un ansamblu (căzând, pierzându-se etc.).
  3. (fam.; despre îmbrăcăminte) a nu se mai ține (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); (p.ext.) a fi numai zdrențe.
  4. (despre ființe) a-și pierde poziția verticală (căzând la pământ); a se prăbuși, a se răsturna, a se prăvăli.
    A pica grămadă.
  5. (despre clădiri) a se dărâma, a se surpa, a se nărui.
  6. (fig.) a muri (în luptă).
  7. (v.tranz.) (fig.) (fam.) a nu reuși la un examen, la un concurs etc.
    Profesorul l-a picat la examen.
  8. (v.tranz.) (înv. și pop.) a facecadă în picături (un lichid, o materie topită).
  9. (v.intranz.) a cădea în picături; (spec.) (impers.) (sens curent) a ploua ușor, cu stropi rari.
    A pica bruma peste câmpii.
  10. (v.refl., intranz. și tranz.) a (se) păta, a (se) murdări cu ceva.
  11. (v.intranz.) (fam.) a intra în posesia unui lucru, a dobândi ceva în mod întâmplător; a câștiga ceva (în mod ocazional sau ilicit).
  12. (v.intranz.) (fam.) a sosi pe neașteptate; a se ivi, a apărea.
  13. (v.intranz.) (înv. și pop.) a cădea în..., a da în..., a fi cuprins de...
  14. (pop.; despre zile, evenimente, etc.) a se nimeri la o anumită dată; a cădea, a fi.
  15. (v.tranz.) (pop.) a lovi, a atinge pe cineva (țintindu-l cu ceva).

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (fam.) A pica (sau a fi picat) (ca) din cer (sau din lună, din nori, din stele) = a) a veni pe neașteptate; b) a fi dezorientat, a nu ști ce să facă
  • A pica cerul pe cineva = a) a se simți foarte rușinat; b) a rămâne uimit, a fi surprins de ceva
  • A pica de somn (sau de oboseală) = a fi foarte obosit
  • A pica în genunchi (înaintea cuiva) = a cădea în genunchi (pentru a ruga, a implora, a solicita etc.)
  • Frumos (sau frumușel) de pică = foarte frumos, neînchipuit de frumos
  • Să-l (sau să mă, să ne, etc.) pici cu ceară (sau cu lumânarea) = orice ai face, pentru nimic în lume, cu niciun preț, nicidecum
  • A pica în mâna (sau în palma, în mâinile) cuiva = a ajunge în puterea, la discreția cuiva


Traduceri


Verb


Conjugarea verbului
pica
Infinitiv a pica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(pers. 3) pichează
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să picheze
Participiu picat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre avioane) a coborî în picaj.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din franceză pica < latină pīca („coțofană”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pica
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pica invariabil
Articulat pica invariabil
Genitiv-Dativ picăi invariabil
Vocativ - invariabil
  1. (med.) pervertire a poftei de mâncare.


Traduceri

Etimologie

Din pica.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pica.

Referințe





(Latina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pica
' Singular Plural
Nominativ pica '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. coțofană