potent

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină potens, -ntis.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
potent
Singular Plural
Masculin potent potenți
Feminin potentă potente
Neutru potent potente
  1. care vădește potență; plin de potență.
  2. care are vigoare; puternic; tare

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină potens < posse < potis.

Pronunție

  • AFI: /'pəʊtənt/


Adjectiv

potent (comp. more potent, sup. most potent)

  1. potent, puternic, tare
  2. (despre medicamente) efectiv
  3. (despre argumente) convingător, puternic
  4. (despre bărbați) viril, viguros

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Substantiv

potent, pl. potents

  1. (în heraldică) blană heraldică compusă de mozaic albastru conținând T-uri albe

Referințe





suedeză

(svenska)

Etimologie

Inevitabil din latină potens.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

potent

  1. (înv.) potent, puternic
  2. (despre bărbați) viril, viguros

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Adverb

potent

  1. în mod potent, cu putere

Sinonime

Antonime

Referințe