rondelă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din franceză rondelle.

Pronunție

  • AFI: /ron'de.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rondelă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rondelă rondele
Articulat rondela rondelele
Genitiv-Dativ rondelei rondelelor
Vocativ rondelă rondelelor
  1. piesă de metal, de lemn, de mase plastice etc. în formă de placă plată circulară, perforată sau neperforată, având uneori fețele profilate, cu întrebuințări diverse.
  2. căpăcel în formă de disc din carton subțire, care acoperă alicele într-un cartuș de vânătoare.
  3. disc metalic folosit la confecționarea prin batere a monedelor sau a medaliilor.
  4. porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului, pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe