sabie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară száblya de la szab ("a tăia").

Pronunție

  • AFI: /'sa.bi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
sabie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sabie săbii
Articulat sabia săbiile
Genitiv-Dativ sabiei săbiilor
Vocativ ' '
  1. armă tăioasă formată dintr-o lamă lungă de oțel ascuțită la vârf și pe una dintre laturi și fixată într-un mâner.
    Scoate sabia din teacă.
  2. (sport) una din probele de scrimă in care se folosește sabia.
  3. armă formată dintr-o lamă elastică de oțel, din gardă și mâner, folosită la scrimă.
  4. (Pelecus cultratus) pește de apă dulce, cu corpul turtit lateral și cu abdomenul arcuit.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Sabia lui Damocles = pericol mare care amenință în orice moment situația cuiva
  • A trece (sau a lua, a trage) în (sau sub, prin) sabie (pe cineva) = a ucide, a nimici
  • A pune mâna pe sabie = a porni la luptă
  • A scoate (sau a trage) sabia (împotriva cuiva) = a provoca pe cineva la luptă, a porni război
  • A-și pune capul (teafăr sau sănătos) sub sabie = a-și cauza singur un necaz, o nenorocire
  • Sabie cu două tăișuri = se spune despre o situație care prezintă, în același timp, avantaje și dezavantaje, prespective și pericole


Traduceri

Referințe