sincroniza

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : sincroniză

română

Etimologie

Din franceză synchroniser.

Pronunție

  • AFI: /sin.kro.niˈza/


Verb


Conjugarea verbului
sincroniza
Infinitiv a sincroniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sincronizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sincronizeze
Participiu sincronizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face ca două sau mai multe acțiuni, fapte sau evenimente, fenomene etc. să se petreacă în același timp.
  2. a efectua operațiile necesare pentru ca o mașină sincronăfie adusă în stare de a funcționa în paralel cu o rețea electrică de curent alternativ.
  3. a realiza într-un film concordanța dintre imagine și sunet; a efectua montarea sincronă a benzii de imagine cu banda de sunet corespunzătoare.

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din sincroniza.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sincroniza.

Referințe