talon

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză talon.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
talon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ talon taloane
Articulat talonul taloanele
Genitiv-Dativ talonului taloanelor
Vocativ talonule taloanelor
  1. parte a unei foi dintr-un registru, dintr-un chitanțier, dintr-un bonier etc. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detașabilă.
  2. parte a ciorapului care acoperă călcâiul, marcată printr-o țesătură mai deasă.
  3. partidă la unele jocuri de cărți.
  4. fiecare dintre cele două margini îngroșate și întărite ale anvelopei unei roți.


Traduceri

Referințe