topitură
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /to.pi'tu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului topitură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | topitură | topituri |
Articulat | topitura | topiturile |
Genitiv-Dativ | topiturii | topiturilor |
Vocativ | topitură | topiturilor |
- substanță lichidă obținută prin topirea unei substanțe solide.
- (spec.) metal lichid dintr-un cuptor de topit în timpul unui ciclu de topire sau de elaborare.
- (reg.) slănină subțire (de pe burta porcului) care se topește pentru a se obține din ea untură; mâncare preparată din bucățele de carne desprinse de pe slănină și prăjite cu ceapă tocată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online