vinariță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Vinariță

română

Etimologie

Din vin + sufixul -ariță.

Pronunție

  • AFI: /vi'na.ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vinariță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vinariță vinarițe
Articulat vinarița vinarițele
Dativ-Genitiv vinariței vinarițelor
Vocativ vinariță vinarițelor
  1. (bot.) (Asperula odorata, alternativ, Galium odoratum) plantă erbacee cu frunze verticilate, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe