suflu

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză souffle.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
suflu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suflu sufluri
Articulat suflul suflurile
Dativ-Genitiv suflului suflurilor
Vocativ suflule suflurilor
  1. respirație.
  2. nume generic dat sunetelor care se produc la nivelul pleurei, inimii sau vaselor în diferite boli, asemănătoare cu zgomotul făcut de o coloană de aer sau de lichid împinsă cu forța într-un canal îngust.
  3. capacitate respiratorie mare; (p.ext.) rezistență fizică (mare).
  4. adiere, boare.
  5. masă de aer deplasată cu violență (de explozia unei bombe), care poate provoca avarii și distrugeri.
  6. (fig.) avânt, elan, însuflețire.


Traduceri

Referințe