cazuistică
Etimologie
Din cazuistic.
Pronunție
- AFI: /ka.zu'is.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cazuistică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cazuistică | cazuistici |
| Articulat | cazuistica | cazuisticile |
| Genitiv-Dativ | cazuisticii | cazuisticilor |
| Vocativ | cazuistică | cazuisticilor |
- parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; (p.ext.) argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online