ciur
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ʧur/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciur | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciur | ciururi |
| Articulat | ciurul | ciururile |
| Genitiv-Dativ | ciurului | ciururilor |
| Vocativ | ciurule | ciururilor |
- unealtă de cernut materiale pulverulente sau granulare, făcută dintr-o rețea deasă de sârmă sau dintr-o bucată de tablă ori de piele perforată, fixată pe o ramă. sită.
- cantitate de material câtă încape într-un ciur.
- unealtă specială pentru sortarea pe dimensiuni a unor materiale granulare, formată dintr-o ramă mare de lemn pe care este întinsă o rețea de sârmă, o tablă perforată etc.
- ramă în formă de cerc pe care se întinde materialul ce se brodează.
- una dintre cele patru despărțituri ale stomacului animalelor rumegătoare.
Cuvinte derivate
Expresii
- A vedea ca prin ciur = a vedea neclar
- A trece(sau a da, a cerne) prin ciur și prin dârmon = a) a cerceta, a examina în amănunt, cu atenție; b) a cleveti, a bârfi pe cineva (scoțându-i la iveală cât mai multe defecte); c) (mai ales cu verbul la participiu) a trece prin multe încercări, experiențe, a căpăta multă experiență
- A căra(sau a duce) apă cu ciurul = a face o muncă zadarnică, a lucra fără spor; a nu face nici o treabă
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- c-uri
Referințe
- DEX '98 via DEX online