curator

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
curator

română

Etimologie

Din franceză curateur < latină curator.

Pronunție

  • AFI: /ku.ra'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
curator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curator curatori
Articulat curatorul curatorii
Dativ-Genitiv curatorului curatorilor
Vocativ curatorule curatorilor
  1. persoană care exercită drepturile și execută obligațiile decurgând din curatelă.


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din latină cūrātor ‎(„funcționar care supraveghează, supraveghetor”), din curare < din cūra („grijă, îngrijire”).

Pronunție

  • AFI: /kjʊˈreɪtə(ɹ)/


Substantiv

curator, pl. curators

  1. conservator, intendent
    Jane was appointed the curator of the Metropolitan Museum of Art.
  2. custode, administrator

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din verbul cūrō („a aranja, a îngriji; a cura”).

Pronunție

  • AFI: /kuːˈraː.tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
cūrātor
m. Singular Plural
Nominativ cūrātor cūrātōrēs
Genitiv cūrātōris cūrātōrum
Dativ cūrātōrī cūrātōribus
Acuzativ cūrātōrem cūrātōrēs
Ablativ cūrātōre cūrātōribus
Vocativ cūrātor cūrātōrēs
  1. supraveghetor, gardian, paznic, administrator, intendent

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din cūrō.

Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la viitor imperativ pasiv pentru cūrō.
  2. forma de persoana a III-a singular la viitor imperativ pasiv pentru cūrō.

Referințe